Tribunalul Militar a amânat sentința în dosarul „10 August”. Foștii șefi ai Jandarmeriei și-ar putea afla soarta pe 15 iunie

Update - Decizia a fost amânată

Tribunalul Militar București nu a pronunțat joi o decizie în dosarul „10 August”, așa cum era așteptat. Instanța a decis amânarea cauzei și a stabilit un nou termen pentru data de 15 iunie.

Știre inițială - Ce pedepse au cerut procurorii

Cazul este unul dintre cele mai cunoscute și controversate din ultimii ani. Aproximativ 30.000 de persoane au participat la manifestația din 10 august 2018, iar procurorii susțin că intervenția forțelor de ordine a fost nejustificată și ilegală. La ultimul termen, instanța urma să asculte declarațiile finale ale inculpaților. Totuși, doi dintre aceștia și avocații lor nu s-au prezentat în sala de judecată. Singurul fost oficial prezent a fost Laurențiu Cazan, care și-a menținut poziția și a susținut că măsurile luate în timpul protestului au fost corecte.

Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea pentru principalii inculpați din dosar. Pentru foștii șefi ai Jandarmeriei, Gheorghe Cucoș și Cătălin Sindile, au fost cerute condamnări cu executare. În cazul lui Laurențiu Cazan, procurorii au cerut o pedeapsă cu suspendare și muncă în folosul comunității, invocând colaborarea acestuia în timpul procesului și faptul că o parte dintre fapte s-au prescris.

Pe lângă foștii șefi ai Jandarmeriei, în dosar mai sunt judecați alți 13 jandarmi, acuzați de purtare abuzivă sau complicitate. În cazul altor șapte cadre, răspunderea penală a fost înlăturată după prescrierea faptelor. Procurorii cer însă ca persoanele considerate responsabile să plătească despăgubiri morale protestatarilor afectați, conform Agerpres.

Procurorii susțin că intervenția a fost disproporționată

Anchetatorii acuză conducerea Jandarmeriei că a ordonat și coordonat intervenția în forță asupra protestatarilor din Piața Victoriei. Potrivit procurorilor, au fost folosite bastoane, gaze lacrimogene și grenade cu efect acustic împotriva mulțimii. Aceștia consideră că intervenția a fost disproporționată și că acțiunile forțelor de ordine pot fi încadrate drept tratamente „inumane” și „degradante”.